Salt la conținut
RidicatFenomene meteo extreme

Supraviețuirea în căldură extremă

Cum supraviețuiești valurilor de căldură, previi insolația și îi protejezi pe cei vulnerabili, pe baza ghidului european de sănătate publică.

Actualizat 2026-01-15
5 min citit
căldurăval de căldurăinsolațievarărăcirehidratare

Pași de pregătire

Valurile de căldură europene devin tot mai frecvente și mai mortale. Valul de căldură european din 2003 a ucis peste 70.000 de persoane. Pregătirea înainte de sosirea căldurii extreme este esențială.

  • Identifică cea mai răcoroasă cameră din locuința ta. De obicei, camerele orientate spre nord de la etajele inferioare. Pregătește-o ca spațiu principal de locuit în timpul unui val de căldură.
  • Instalează folie reflexivă pentru ferestre sau obloane exterioare. Acestea blochează până la 80% din câștigul solar de căldură înainte ca acesta să intre în clădire.
  • Stochează băuturi cu electroliți. Apa singură nu este suficientă în timpul transpirației intense — sărurile de rehidratare orală sau băuturile sportive înlocuiesc sodiul și potasiul pierduți.
  • Cunoaște locația spațiilor publice cu aer condiționat. Bibliotecile, centrele comerciale, centrele municipale de răcire și cinematografele pot fi refugii salvatoare de vieți în căldura extremă.
  • Pregătește un ventilator cu baterii. Rețeaua electrică poate ceda în perioadele de vârf ale cererii în căldura extremă.
  • Identifică persoanele vulnerabile din jurul tău. Persoanele în vârstă, cele cu boli de inimă sau rinichi, copiii mici și cei fără aer condiționat sunt cei mai expuși riscului.
  • Cunoaște numărul de urgență. În România, sună la 112. Insolația este o urgență medicală cu ferestre de intervenție de câteva minute.

Acțiuni imediate

Când este emisă o alertă de val de căldură (temperaturi peste 35°C cu umiditate ridicată):

  1. Mută-te în cel mai răcoros spațiu disponibil. Stai în interior între orele 11:00 și 17:00, când temperaturile ating maximul.
  2. Bea apă regulat — cel puțin 2–3 litri pe zi, mai mult dacă ești activ. Nu aștepta să simți sete; setea este un semn târziu al deshidratării.
  3. Aplică comprese umede reci pe punctele de puls — încheieturi, gât, axile și inghinal. Aceasta reduce rapid temperatura centrală a corpului.
  4. Închide perdelele și jaluzelele orientate spre soare de dimineață devreme. Ține ferestrele închise cât timp temperatura exterioară depășește temperatura interioară, apoi deschide noaptea pentru ventilație.
  5. Recunoaște și răspunde la insolație. Simptomele insolației: piele caldă și uscată, fără transpirație, temperatura corpului peste 40°C, confuzie, pierderea cunoștinței. Aceasta este o urgență care pune viața în pericol — sună imediat la 112, mută persoana la umbră și răcește-o rapid prin orice mijloc disponibil.
  6. Reduce activitatea fizică. Evită exercițiile sau munca intensă în orele cele mai calde. Dacă trebuie să fii activ, fă-o înainte de ora 9:00 sau după ora 18:00.

Ce să eviți

  • Nu te baza exclusiv pe ventilatoare la temperaturi peste 35°C. La temperaturi peste temperatura corpului de 37°C, ventilatoarele circulă aer cald și pot crește stresul termic în loc să îl reducă.
  • Nu consuma alcool în timpul unui val de căldură — alcoolul crește deshidratarea și afectează capacitatea corpului de a regla temperatura.
  • Nu lăsa copiii, persoanele în vârstă sau animalele în mașini parcate. Temperatura interioară a mașinii poate ajunge la 60°C în 20 de minute pe o zi caldă.
  • Nu considera oboseala sau durerile de cap ca minore. Acestea sunt simptome timpurii de epuizare termică. Odihnește-te și hidratează-te imediat.
  • Nu mânca mese bogate în proteine. Digestia generează căldură corporală semnificativă. Optează pentru alimente ușoare, cu conținut ridicat de apă: fructe, salată, iaurt.
  • Nu face duș rece în căldura extremă. Expunerea rapidă la frig poate provoca șoc. Folosește apă călduță în schimb.

Materiale necesare

  • Apă îmbuteliată (minimum 3 litri per persoană pe zi)
  • Săruri de rehidratare orală sau pudră cu electroliți
  • Ventilator cu baterii (cu baterii de rezervă)
  • Sticlă cu pulverizator umplută cu apă pentru răcire
  • Prosoape umede reci sau prosoape de răcire
  • Îmbrăcăminte ușoară, lejeră, de culori deschise (țesături naturale: bumbac sau in)
  • Cremă de protecție solară (SPF 30 sau mai mare)
  • Ochelari de soare și pălărie cu boruri largi pentru orice expunere în aer liber
  • Termometru digital (pentru monitorizarea temperaturii corporale)
  • Perdele reflexive sau pături de supraviețuire din folie pentru ferestre
  • Pachete de gheață sau pachete reci improvizate (sticle de apă congelate)

Pași de recuperare

După ce un val de căldură se încheie:

  • Rehidratează-te treptat. Bea apă și băuturi cu electroliți constant timp de 24 de ore după expunerea intensă la căldură.
  • Evaluează persoanele vulnerabile. Verifică vecinii în vârstă și pe cei care au fost singuri în timpul valului de căldură. Bolile legate de căldură se pot manifesta cu întârziere de câteva ore.
  • Ventilează-ți bine locuința. Deschide ferestrele noaptea și dimineața pentru a elimina căldura acumulată din pereți și mobilier.
  • Solicită evaluare medicală dacă este necesar. Oboseala persistentă, greața, durerile de cap sau confuzia după un val de căldură pot indica o boală legată de căldură care necesită tratament.
  • Revizuiește-ți pregătirea. Ai avut suficientă apă? Spațiul tău de răcire a fost eficient? Îmbunătățește-ți configurația înainte de următorul eveniment de căldură.
  • Raportează problemele de infrastructură. Fântânile publice de apă defecte, centrele de răcire nefuncționale sau vecinii vulnerabili fără acces la răcire trebuie raportate autorităților locale.
  • Planifică pe termen lung. Instalează acoperiri reflexive pentru ferestre, ia în considerare răcirea eficientă energetic și plantează copaci cu umbră acolo unde este posibil.